07 iunie
Ori de cate ori ma gândesc la Ucrainieni sau ii slujesc într-un fel sau altul, este cu neputință sa nu ma gândesc la eroul meu.
Așteptam în frig, la Vama Siret, unde contactul nostru, vorbitor de limba ucrainiană, îmi aduce pentru transport 2 mame și 5 copii. O mama cu 2 fete și o mamă cu 3 băieței, venite din zona Kievului, proaspăt bombardat. Era 1 martie, nu de mult începuse războiul. Mama cu fetele era liniștită și calma dar cea cu băiețeii era foarte agitata și speriata, lucru care nu era greu de înțeles. Ca să domolesc puțin situația, am rugat traducătorul sa le spună să stea liniștiți căci pe drum eu le voi cumpăra tot ce au nevoie (apa, mâncare etc). Băiețelul ce mic, care avea în jur de 3 ani jumate, s-a luminat la fata, a afișat un zâmbet dulce și a chiuit de bucurie. Reacția lui, m-a făcut sa ma întorc și sa plâng.
La prima benzinarie de la marginea Sucevei am oprit și am cumpărat tot ce au avut nevoie. Au mâncat bine și s-au culcat. La următoarea oprire la alta benzinarie, un angajat la Petromului, mă vede ca iau 7 sticle de apa și ma întreabă ce fac cu atâta apa. I-am răspuns ca am 2 mame cu 5 copii ucrainieni iar el a reacționat imediat, luând o plasa în care a băgat 7 sandwich-uri și a spus colegului de la casa ca el plătește tot, lucru care pe mine m-a surprins plăcut și l-am invitat să le dăruiască el. Din nou a fost bucurie pentru toată lumea. Inclusiv cafeaua mea, acesta s-a oferit sa o plateasca.
În drumul meu spre București, spre contactele lor, contactul meu dela Vama m-a sunat sa vadă cum se mai simte mămica cu băiețeii, care asa cum am spus mai sus, era foarte speriata și agitata. L-am asigurat ca începuse sa se liniștească dar eu, de data aceasta, eram cel care nu se putea oprii din plâns ori de cate ori îmi aminteam de reacția celui mic. Și el mi-a explicat ca motivul pentru care cel mic a reacționat asa a fost pentru ca aceștia au stat 2 zile și 2 nopți în coloana, in frig, in viscol, fără mâncare și fara căldură, pentru a putea sa treacă vama în România, lucru care m-a făcut sa izbucnesc iar în plâns.
Având aceste informații, chiar dacă nu ii cunosc numele, l-am făcut EROUL MEU, și am fost mai motivat sa ii slujesc cu si mai multa pasiune.
Rugați-vă pentru mine ca Domnul sa îmi dea putere și chiar dacă nu-i cunoașteți numele acestui copilaș, va rog, purtați-l in rugăciune atât pe el cât și familia lui.
